Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga,

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Sarcină orală

1

1.1 Descrie unul din tablourile propuse, demonstrând încadrarea în formula estetică a expresionismului universal.

Edvard Munch „Țipătul”

Macke „Reflexie în vitrină”

Ernst Ludwig Kirchner
„Două femei pe stradă”

1.2 Raportează unul din tablouri la mesajul poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga.

2

Poezia îşi dezvoltă argumentele conform unui principiu cumulativ. Comentează repetarea pronumelui personal „eu”.

3

Analizează textul din punct de vedere prozodic şi alege varianta/variantele corecte:

- vers liber/ alb;
- 4/8/12/ număr inegal de versuri;
- măsura este de 2/4/10/11/12/13/14/ variabilă.

4

Viziunea poetului despre lume se conturează prin metafora revelatorie „corola de minuni a lumii”.
Ce sugerează această imagine artistică ?

a) reprezintă o sinteză a valorilor universal-umane care reclamă nu doar atitudinea
protectoare a fiinţei umane, ci şi rămânerea sa în proximitatea minunilor;
b) desemnează deschidere înspre profunzime;
c) marchează însemnele divine;
d) abordează condiţia omului căzut din starea de graţie, obligat din acel punct la o muncă de Sisif;
e) reflectă iluzia oamenilor că pot asuma pe cale raţională cunoaşterea egală celei dumnezeieşti;
f) varianta proprie.

Descoperă construcţia discursului liric blagian, corelând cuvintele și sintagmele din dreapta categoriilor corespunzătoare.

organizarea antitetică a poeziei

Atitudinea poetică, iraţională
Negarea capacităţii raţionale de a pătrunde tainele universului
Atitudinea pragmatică, raţională
Capacitatea creatorului de a cunoaşte luciferic lumea

asigurarea simetriei poeziei

Universul natural, uman, depozitarul misterelor
Ideea consubstanţialităţii eu- univers
Ideea consubstanţialităţii iubire- cunoaştere







                                • Sporesc
                                • Lumina mea
                                • Îmbogăţesc
                                • Nu ucid
                                • Tainele
                                • Nu strivesc
                                • Flori
                                • Lumina altora
                                • Buze
                                • Ochi
                                • Iubesc
                                • Îmbogăţesc
                                • Eu iubesc
                                • Morminte
                                • Sporesc
                                Criticul Ion Pop identifică patru vârste ale poeziei lui Lucian Blaga, alegând drept criteriu metamorfozele viziunii despre lume.

                                Propune o variantă de ordonare a acestor vârste ale eului poetic blagian. Argumentează-ţi oral opţiunea.
                                Comentează vârsta eului liric din poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”.
                                        • Eul stihial, vitalist, dionisiac se află într-o relaţie de consubstanţialitate cu întreg cosmosul.
                                        • Eul reconciliant reface echilibrul interiorităţii poetice şi descoperă un univers paradiziac, al „cântecului” şi al „mirabilei seminţe” (puterile latente ale realităţii redeşteptate la viaţă).
                                        • Ipostaza interogativă a eului, provocată de pierderea contactului imediat cu universul, ruptura ontologică/ tristeţea metafizică a eului liric/ dramatismul lipsei de sens a existenţei.
                                        • Eul alienat refuză să se mai întrebe, preferând regresiunea într-un arhaic topos de inspiraţie folclorică.